Tony Delalande, francezul de la poarta Deltei
Nu mai ştiu când am folosit prima oară gumele Delalande… Știu, însă, că era o Sandra alb-sidef și niște Miss Shad alb cu capul roșu. Bine, pe Sandra știam cum o cheamă (că, deh, scrie pe ea), pe cealaltă habar nu aveam și nici că sunt gume din patria lui Voltaire… sau, mă rog, a lui Mbappe… cum preferați.
Eram pe centura Holbinei, acu’ vreo 10-15 ani, cu jupân Sorin Condratov şi mai linguream noi o mârliţă, mai twisteream un biban, până când Sorin umblă în cutia lui de năluci (ce Flambeau sau Meiho, nene… cutie de vopsea Policolor de 20 de kile!) și scoate un Miss Shad, armat deja. Îl montează tacticos și începe să prindă una, două… Frişcă, nu alta! Lux! Dau buzna la vopseaua cu năluci și dă-i spectacol! Pesemne că palețoiul ăla de-l are guma asta pe post de coadă le scotea din minți pe coanele știuci. Bineînțeles că Sorin nu avea decât vreo câteva Miss Shad-uri la el, așa că a trebuit să le pansăm pe cele pe care le aveam, să le cârpim cu bricheta, până când gumele și-au dat obștescul sfârșit. Am schimbat, mai apoi, o grămadă de alte gume… Canci, dar aveam sacoșa făcută așa că am plecat acasă, bucuros de o zi splendidă și de faptul că mai învățasem ceva.
Peste ceva vreme aflu eu că “e un francez în Tulcea care face gume”. “Balade populare strămoșești”, mi-am zis. Ce să caute un francez pe aici?! Nici măcar când cineva mi-a arătat o gumă mare, “făcută de francezu”, n-am crezut, prea părea SF. Însă, încet-încet, mitul s-a dovedit realitate, culminând cu o zi în care Leo (Rusu Leontin, vajnicul nostru președinte și partenerul meu de concursuri) mi-a arătat o cutie cu gume de la francez. Se dovedise că erau vecini, firma lui Leo fiind la două minute de fabrica de jucării a lui Tony. De-atunci, toate sunt istorie… Am descoperit că tocmai el făcea și Sandra, și Miss Shad-ul cel viteaz și multe alte minunății.
Normal, am început să folosesc din ce în ce mai des gumele lui Tony pentru că prind pește, astfel încât astăzi, când merg la pescuit, trei sferturi din gumele din bagaj sunt Delalande. Și cum să nu fie? În 2016 câștigat cu Leo un concurs mare, “Anglers of the Year”, pe defuncta incintă de la New Egreta, folosind exclusiv celebrul de-acum Digi Line, montat pe offset, o nebunie… Nu foloseam ancoriţă suplimentară pe atunci, dar rata rateurilor a fost foarte mică, că așa e proiectată guma asta… Anul următor, parcă, la etapa L.R.S. de Deltă, am ieșit pe locul II folosind doar Sandra și Shad GT, alte două celebrități din portofoliul Delalande. Țin minte că la finalul primei manșe, când am ajuns la mal, barca noastră arăta ca după război, cu zeci de Sandre pe post de victime, hărtănite și aruncate pe sub banchete.
Tony era și el , săracu’, acolo și, când au văzut colegii Verdunul de la noi din barcă, au sărit pe el și l-au căutat de gume și-n chiloți!! De ceva timp am descoperit Skeleton-ul și Neo Shad-ul, alte două gume senzaționale care, montate pe offset, merg brici la pescuit în agăţătură, pe structuri, așa cum ne place nouă. Mai nou, Tony a mai făcut o trăznaie, se cheamă Neo Shallow, tot special pentru montaj offset, mai rotofeie și mai apetisantă, sigur o să dea iama în știuci.
Știu că o să spuneți că povestioara asta – sau ce o fi ea – e o formă de aia șmecheră de reclamă mascată (cu care ne-am obișnuit peste tot), însă vă asigur că nu e. Adică nu maschez deloc că îmi plac gumele lui Tony și că le consider, la ora actuală, un “must have” al oricărui pescar de răpitor. Însă, dincolo de gumele lui Tony Delalande, ne place tuturor….Tony Delalande! Un tip absolut mortal, permanent de o molipsitoare bună dispoziție, departe de morga aristocrat-arogantă pe care ne închipuiam noi că ar avea-o francezii. Tony râde prietenește și când îți dă “bună ziua”, iar româna lui franțuzită e delicioasă. E căsătorit de mulți ani de-acum cu Ramona, o româncuță de-a noastră, cu care face un cuplu adorabil. Își vorbesc unul altuia numai cu “mon coeur”, “mon amour”, așa că nu e de mirare că, într-o fabrică unde plutește atâta dragoste, se fac niște gume atât de grozave.
0 Comments